În contextul tensiunilor internaționale tot mai mari, cele două mari puteri, China și SUA, nu concurează doar în domeniul geopolitic, militar și tehnologic, ci și în domeniul economic și financiar, desfășurând o „război rece” tăcut. Această război nu este o simplă confruntare de sumă zero, ci o „bătălie a încrederii” și o „bătălie a sistemelor”, influențând lanțurile globale de aprovizionare, fluxurile de capital și suveranitatea națională. Acest articol va analiza în profunzime câmpul de luptă central al războiului economic și financiar dintre China și SUA, scenariile extreme și modul în care investitorii obișnuiți ar trebui să răspundă.
I. Hegemonia dolarului și internaționalizarea yuanului: confruntarea puterii financiare
Dominarea globală a dolarului
• Sistemul de decontare în dolari: Peste 80% din comerțul global, energie și mărfuri sunt evaluate în dolari, iar America controlează viața financiară globală prin sistemul SWIFT și instrumentele de sancționare financiară. Odată ce America decide să facă o „execuție țintită” asupra unei țări sau unei companii, sistemul financiar corespunzător va ceda rapid.
• Instrumentele de politică ale Rezervei Federale: Rezerva Federală influențează fluxul de capital global prin majorarea ratelor dobânzilor, relaxarea cantitativă și alte politici, provocând astfel șocuri directe asupra economiei globale în timpul ajustărilor politicii americane.
Strategia de internaționalizare a yuanului
• Situația actuală și dificultățile: În prezent, ponderea yuanului în comerțul global și pe piețele financiare este de doar 2% - 3%, fiind dificil de a perturbat poziția dolarului pe termen scurt. Deși China colaborează prin promovarea „cercului de decontare în yuan”, cu Rusia, ASEAN, Africa etc., aceste piețe sunt relativ limitate și prezintă riscuri mari.
• Strategia de răspuns: China se străduiește să construiască un sistem de plăți transfrontaliere (CIPS) și să promoveze yuanul digital, sperând să creeze o rețea de decontare relativ independentă de sistemul dolarului, devenind un pilon important al apărării financiare.
Rezumat: Esența hegemoniei dolarului constă în controlul și stabilirea regulilor financiare globale de către America, în timp ce internaționalizarea yuanului este mai mult o apărare strategică, iar realizarea unei înlocuiri complete pe termen scurt este greu de realizat.
II. Războiul semiconductorilor: Războiul „de resurse” al războiului modern
Strategia de blocare tehnologică a Americii
• Inima semiconductorilor: America încearcă să întrerupă lanțul de aprovizionare tehnologică al Chinei în domeniul fabricării de produse high-end, AI, big data etc. prin restricționarea exporturilor de cipuri avansate și de echipamente cheie (precum mașinile de litografie ASML).
• Echilibrarea lanțului de producție: America se bazează pe companiile precum TSMC și Intel pentru a deține o poziție dominantă în industria semiconductorilor globale; o dată ce se impune un blocaj tehnologic, cercetarea și fabricarea chip-urilor high-end din China vor întâmpina obstacole fără precedent.
Răspunsul și provocările Chinei
• Analiza situației actuale: În prezent, nivelul de fabricație al semiconductorilor din China poate atinge doar tehnologia de 7nm, iar software-ul EDA și echipamentele de precizie depind în mare măsură de importuri, iar progresul în înlocuirea produselor interne este lent și se confruntă cu bariere tehnologice.
• Planificare pe termen lung: China investește sume mari în dezvoltarea „semiconductorilor autohtoni”, accelerând cercetarea și dezvoltarea autonome pe întreaga lanț, de la hardware la software de proiectare, dar acest proces ar putea necesita mai bine de zece ani.
Rezumat: Pe termen scurt, America poate aplica lovituri precise asupra Chinei prin blocaje tehnologice, în timp ce partea chineză trebuie să se bazeze pe avantajele masive ale lanțului de producție și pe investițiile continue, căutând să realizeze progrese pe termen lung în competiție.
III. Contradicții interne: piața imobiliară, datoriile locale și încrederea socială
Epuizarea economică internă și riscurile latente
• Dilema pieței imobiliare: Colapsul companiilor precum Evergrande și Country Garden este doar vârful aisbergului; declinul pieței imobiliare nu doar că epuizează finanțarea teritorială, ci și reduce averea populației și încrederea consumatorilor.
• Criza datoriilor locale: Guvernele locale se confruntă cu datorii de peste 90 de trilioane, iar unele regiuni depind chiar de „împrumuturi noi pentru a plăti vechi” pentru a-și menține funcționarea; o dată ce economia se află în declin, vor fi expuse riscurilor de ruptură fiscală.
• Testul stabilității sociale: Rata mare a șomajului, anxietatea clasei de mijloc și consumul intern scăzut fac ca țara să pară mai vulnerabilă în fața șocurilor externe. Dacă lanțul de finanțare intern și încrederea se prăbușesc, chiar dacă nu se află într-o poziție defavorizată în competiția externă, ar putea suferi o înfrângere din cauza „auto-consumului”.
Rezumat: În afara războiului financiar și a blocajelor tehnologice, contradicțiile interne ale structurii economice și ale sistemului din China sunt factori cheie în determinarea înfrângerii sau victoriei. Ruptura stabilității interne ar putea provoca colapsul Chinei sub presiunea externă, astfel pierzând capacitatea de a continua confruntarea.
IV. Scenarii extreme: Marea confruntare a războiului financiar dintre China și SUA
În cele mai extreme scenarii, America ar putea intensifica atacurile financiare asupra Chinei prin următoarele două strategii:
Scenariul 1: Interzicerea Chinei de a folosi dolarul pentru decontare
• Furtuna pe piața valutară: Yuanul ar putea suferi o prăbușire, rezervele valutare se vor confrunta cu o pierdere gravă, iar panica pe piață se va extinde.
• Oprirea livrărilor de mărfuri: Energiile, alimentele și materiile prime sunt întrerupte din cauza imposibilității de a face decontări în dolari, afectând grav producția industrială.
• Criza datoriilor corporative: Companiile chineze care depind de finanțarea în dolari se vor confrunta cu o creștere explozivă a datoriilor, iar costurile de finanțare vor crește drastic.
Posibilele contramăsuri ale Chinei
1. Îmbunătățirea controlului valutar: Limitarea fluxurilor contului de capital, înghețarea plăților externe, făcând tot posibilul pentru a menține rezervele valutare și cursul de schimb.
2. Promovarea yuanului digital și CIPS: Prin construirea unui sistem de decontare alternativ, se realizează conectarea monetară cu țări din Orientul Mijlociu, Africa și ASEAN.
3. Decontarea în natură și schimbul de resurse: Folosirea resurselor precum pământuri rare, materii prime etc. pentru a face schimburi directe, evitând riscurile de decontare în dolari.
4. Rezerva de aur strategică: Utilizarea rezervelor de aur și valută pentru a stabiliza încrederea internațională, acționând ca ultimul suport monetar.
Scenariul 2: Creșterea continuă a ratelor dobânzilor de către Rezervele Federale și sancționarea activelor chineze
• Intensificarea ieșirii capitalurilor: Acțiunile A și acțiunile din Hong Kong ar putea continua să scadă din cauza ieșirii masive a capitalului străin, afectând încrederea pieței.
• Colapsul pieței imobiliare: Costurile mari de finanțare generează o explozie a datoriilor în sectorul imobiliar, iar bugetele locale se află în criză.
• Intensificarea conflictelor sociale: Creșterea ratei șomajului și scăderea veniturilor vor duce la o intensificare a nemulțumirii sociale, crescând riscurile interne.
Posibilele contramăsuri ale Chinei
1. Intervenția echipei naționale pe piață: Întreprinderile de stat, fondurile de securitate socială etc. intervin pe piața de capital și pe piața imobiliară, încercând să stabilizeze sistemul financiar.
2. Politica monetară flexibilă: Lichiditate moderată pentru a salva piața, dar în același timp prevenind pierderile de control asupra inflației.
3. Construirea unei platforme financiare de terță parte: Prin intermediul centrelor financiare din Hong Kong, Asia de Sud-Est și alte regiuni, căutând căi de a evita sistemul dolarului.
4. Consolidarea mecanismelor de stabilitate socială: Întărirea controlului asupra opiniei publice și a protecției sociale, asigurându-se că populația are o viață de bază și stabilitate socială.
Punctul final: În scenariile extreme, America, prin sancțiuni financiare și hegemonia dolarului, poate crea un șoc uriaș pe termen scurt, iar China poate „contraataca” doar dacă poate rezista presiunilor externe, poate construi un zid financiar independent de sistemul dolarului și poate realiza treptat progrese tehnologice prin avantajul lanțului de producție.
V. Cum pot oamenii obișnuiți să-și „protejeze averea” în timpul războiului financiar?
În fața unei astfel de situații internaționale severe, cum pot investitorii obișnuiți să-și ajusteze alocarea activelor pentru a face față unei posibile furtuni financiare? Iată câteva sugestii, pur teoretice, fără a fi considerate sugestii de investiții specifice:
1. Diversificarea alocării activelor
• Diversificarea investițiilor: Distribuirea fondurilor în acțiuni, obligațiuni, imobiliare, metale prețioase și alte tipuri de active pentru a reduce riscurile de volatilitate ale piețelor unice.
• Diversificarea monetară: Alocarea activelor non-dollar, cum ar fi euro, yenul și chiar unele monede din piețele emergente, pentru a echilibra posibilele fluctuații extreme ale dolarului.
2. Menținerea lichidității și prevenirea controlului capitalului
• Numerar și depozite pe termen scurt: Rezervați un anumit procent din activele de numerar pentru a face față evenimentelor neașteptate de pe piețele financiare. Dar, în același timp, aveți grijă la riscurile inflației.
• Atenția asupra activelor digitale: În contextul în care guvernul promovează monedele digitale stabile emise de băncile centrale, yuanul digital ar putea deveni un instrument de plată sigur și eficient; în timp ce criptomonedele, din cauza volatilității și riscurilor de reglementare ridicate, trebuie tratate cu prudență.
3. Focalizarea pe industriile defensive și pe piața de consum intern
• Sectorul apărării și tehnologiei: Companiile relevante ar putea beneficia de sprijin politic în cadrul ajustărilor strategice naționale, având o capacitate puternică de a rezista riscurilor.
• Domeniul consumului intern: Sub impulsul politicilor de „cicluri interne”, consumul de bază, educația, sănătatea și alte domenii ar putea fi mai stabile, devenind pilonii recuperării economice viitoare.
4. Mentalitate și gestionarea riscurilor
• Menținerea raționalității: Evitați să luați decizii extreme de investiție din panică; planificarea pe termen lung și o abordare stabilă sunt cheia pentru a face față turbulențelor.
• Căutarea de sfaturi profesionale: Într-o situație internațională complexă, consultați un consultant financiar profesionist pentru a stabili o strategie de investiții fezabilă, în funcție de capacitatea de asumare a riscurilor.
VI. Concluzie
Războiul economic și financiar dintre China și SUA nu este doar un joc între cele două țări, ci și o schimbare majoră care afectează stabilitatea economică, comercială și financiară globală. America are un avantaj clar pe termen scurt datorită hegemoniei dolarului, blocajelor tehnologice și controlului capitalului global; în timp ce China caută soluții de supraviețuire și contraatac în cadrul lanțului de producție intern, a pieței mari și în procesul de de-dollarizare. Dar indiferent de scenariu, odată ce situația scapă de sub control, întreaga lume va plăti un preț greu.
Pentru investitorii obișnuiți, cheia este să planifice din timp, să diversifice riscurile, să rămână raționali și să urmărească îndeaproape politicile naționale și tendințele piețelor globale. Cine va ieși învingător în acest război fără fum, rămâne de văzut, dar până atunci, fiecare țară și fiecare persoană trebuie să se pregătească pentru posibilele turbulențe severe.